Şi mama ne-a chemat Pe toţi în casă, Iar noi, copiii, Afară ne jucam; Ne amintim De vocea ei duioasă, Din vremea-aceea Când copii eram. //: ''Copii, veniţi la cină! Iată că seara a sosit, În casă e lumină Şi paturile Vi le-am pregătit...'' :// Dar vreme-aceea A trecut şi, iată, Doar amintiri Ne-au mai rămas de-atunci A-mamei noastre-atât De calde şoapte Şi-a ei atât De severe porunci. //: ''Copii, veniţi la cină! Iată că seara a sosit, În casă e lumină Şi paturile Vi le-am pregătit...'' :// La fel vom auzi Şi noi odată, Chemarea Celui Care ne-a iubit, Cu vocea Lui Atât de minunată: ''Copii veniţi Căci totu-i pregătit!'' //: ''Lumina e aprinsă, În casa Tatălui de sus, Şi masa e întinsă Copii, veniţi La Regele Isus!'' :// Vei auzi, şi tu, Atunci chemarea, Copile, Care-afară pribegeşti? Priveşte, Se coboară înserarea Şi tu, în lume, Încă rătăceşti... //: ''Lumina e aprinsă, În casa Tatălui de sus, Şi masa e întinsă Copii, veniţi La Regele Isus!'' :// Acolo vom Lăsa copilăria Şi jocurile-n Care-am petrecut; Acolo vom Începe veşnicia, În fericirea Fără de sfârşit... //: ''Lumina e aprinsă, În casa Tatălui de sus, Şi masa e întinsă Copii, veniţi La Regele Isus!'' ://
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.