În toate câte văd E mâna Celui sfânt, Oriunde-n ceruri m-aş uita Şi-oriunde pe pământ. Destul ca să privesc Splendoarea pusă-n zori, Sau să mă plec Să desluşesc Minunea unei flori. În toate câte-aud E glasul Său divin, De nesfârşite armonii Tot lucrul Său e plin. Destul ca să ascult Un tunet de zenit, Sau păsărele ciripind Pe ramul înflorit. În toate câte-or fi Pe-al veşniciei zbor, Acelaşi nume vom citi Şi Domn şi Creator. Destul că heruvimi Mărirea-I vor purta, Sau că săpaţi în palma Lui Şi noi ne vom afla.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.