Vezi cum în zbor se duce timpul! Aşa – au trecut chiar mii de ani Şi noi vom trece toţi ca gândul, Făr’a lăsa urme măcar Aşa se duce-o zi ca alta Şi toate trec în veşnicii În grabă vine şi sfârşitul Întregii noastre omeniri Întreaga noastră zbuciumare De lupte, munci şi grijuri mari, Se pierd cu toate-n lumea mare A celor slabi şi-a celor tari Şi-acum de ce-ai venit în lume Şi-atât de mult te-ai chinuit? Ca să sfârşeşti în groapa-n care, De viermi să fii tu nimicit? Chiar viaţa ce ne pare scumpă, E o nălucă-n negură Peste mormânt e-acea viaţă, Făr’ de sfârşit şi veşnică E viaţa ce-o găsim în Isus, Pe care El ne-o dă în dar O, spune-mi, ţi-ai asigurat-o Sau nici nu te-ai gândit măcar?
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.