Deseori încerc să mă ascund, Poate am un zâmbet trist Sau lacrimă pe-obraz Ştearsă-n taină-uşor, Şi sufletul mi-e gol... Cât am să aştept, Mă-ntreb în taină... Cine poate şti ce port în inimă. Dar Tu vezi ce sunt eu, Ascuns de-atâţia ochi, Frânt de-atâta zbor... O, Doamne, vorbeşte-mi, Mă pierd pe calea mea, Nu pot să mai ascund Durerea, căci Tu vezi Ce sunt eu. Un chip de om ascuns După mii de măşti, Rătăcesc şi în zadar Încerc să aflu cine sunt. Nu mă regăsesc În viaţa ce-o trăiesc, Doar am risipit tot ce-am primit, Dar Tu încă mă iubeşti Şi inima mi-aştepţi. Dar Tu vezi ce sunt eu, Ascuns de-atâţia ochi, Frânt de-atâta zbor... O, Doamne, vorbeşte-mi, Mă pierd pe calea mea, Nu pot să mai ascund Durerea, căci Tu vezi Ce sunt eu. Tu m-asculţi, mă cunoşti, Doar Tu mă-nţelegi, Tu mă vezi, Tu poţi schimba sensul Tristei mele vieţi, Să-mi dai un viitor. O cât de mult eu doresc Să fiu al Tău! Dar Tu vezi ce sunt eu, Ascuns de-atâţia ochi, Frânt de-atâta zbor... O, Doamne, vorbeşte-mi, Mă pierd pe calea mea, Nu pot să mai ascund Durerea, căci Tu vezi Ce sunt eu. Tu mă înveţi, Tu mă iubeşti Aşa cum sunt, Tu m-asculţi, mă conduci, Doar Tu mă-nţelegi Aşa cum sunt.
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.